A 13-a ediție a Taberei UE a început în după-masa zilei de 27 iulie, organizată de Conferința Tineretului Maghiar, Prezidiul Executiv al UDMR, Academia Kós Károly și Centrul de Studii Europene Wilfried Martens. Anul acesta tabăra se desfășoară într-o nouă locație, fiind găzduită de Natur Air Park din localitatea Sub Cetate. Miercuri, ziua 0, a început cu înregistrarea participanților, după care aceștia au putut participa la 4 prelegeri.
Orbán Balázs, directorul cultural al Fundației Századvég: conflicte de interese în umbra Brexit-ului
La prima prelegere a evenimentului participanții au putut asista la dezbaterea complexă privind problemele aferente tematicii principale ale ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană și privind diferențele dintre generații, regiuni și atitudini politice, respectiv consecințele acestora. Orbán Balázs, directorul pe probleme de cercetare a Fundației Századvég, a susținut că euroscepticismul extensiv al țării insulare a fost cauzat de pierderea de teren a Regatului Unit din ultima sută de ani și de politica „de adaptare la Europa”, care a culminat cu măsurile criticabile ale elitei politice europene din ultimii ani. Și deși în 2016, numărul euroscepticilor a crescut cu aproximativ 10%, acest procent a fost suficient pentru a vota părăsire uniunii. Din prelegere am mai aflat că „încă nu există planuri analizabile metodologic cu privire la direcția pe care o va apuca Regatul Unit după BREXIT”. Astfel, nu este de mirare că partizanii rămânerii în UE au învestit parlamentul, cu roluri mult mai importante în istoria politică britanică, cu dreptul de a decide în privința referendumului. În legătură cu diferențele de atitudine politică ale statelor membre din Vest și din Est, s-a arătat că țările din est susțin Uniunea Europeană și că prin prisma acestui fapt atât România cât și Ungaria au o atitudine negativă față de Brexit.
Hegedüs Csilla: rațiunea ne impune să ne reabilităm monumentele istorice
Rațiunea ne impune să ne reabilităm monumentele istorice. Este în interesul nostru comun să atragem turiștii cu patrimoniul nostru construit, iar beneficiile acestui fapt să fie resimțit de comunitate – a subliniat Hegedüs Csilla, Vicepreședintele executiv pe probleme de cultură al UDMR, miercuri, 27 iulie, în prelegerea sa intitulată Patrimoniu fără vârstă susținută în prima zi a Taberei UE. „Acum douăzeci de ani, câțiva tineri în pantaloni scurți au decis să scoată castelul de la Bonțida din starea de paragină. Nu am știut exact unde dorim să ajungem, dar nu am mai suportat să vedem suferința prin care trecea monumentul la acea vreme” – și-a reamintit de începuturi Hegedüs Csilla, directoarea Fundației Transylvania Trust care a executat lucrările la ora respectivă. Putem avea abordări diferite față de monumente – susține expertul pe probleme de cultură, după părerea sa: unii deplâng trecutul prin ele, în cazul castelului de la Bonțida, de exemplu, se poate evoca mândru amintirea lui Bánffy Miklós. „Dar există și oameni pentru care ruinele înseamnă niște țeluri imposibile sau care văd interesul comunității în reabilitare și transferul patrimoniului mai departe către următoarele generații. Proiectul nostru de reabilitare a salvat Bonțida de la pieire” – a mai adăugat Hegedüs Csilla.
În prelegerea sa, Vicepreședintele executiv a arătat că omul de azi trebuie să exploateze patrimoniul construit al cărui efect este favorabil în special tinerilor, celor care îl pot umble de viață, iar apoi a amintit exemplul festivalului Electric Castle. „Bonțida nu are nicio șansă de supraviețuire dacă nu le poate aduce bucurii tinerilor. Degeaba este un monument cel mai frumos muzeu dacă tinerii nu au nevoie de el, acesta nu are șanse să reziste în timp” – a argumentat ea, mai apoi a exemplificat: și castelul Bánffy s-a deteriorat în timp pentru că nimeni nu a vrut sa-l folosească până acum optsprezece ani.
Liderii de tineret români și maghiari au discutat în Tabăra UE despre participarea în viața publică
Discuția de la masa rotundă de după-masă „Ce te doare?” a avut ca temă principală alegerile locale din acest an, respectiv rolul tinerilor în cadrul alegerilor, în viața publică. Participanții la masa rotundă au fost Ionuț Țața, președintele Asociației Pro Democrația, Sergiu Papuc, reprezentantul organizației de tineret a PSD (TSD), Oltean Csongor, vicepreședintele MIÉRT (Conferința Tineretului Maghiar), președintele HÁRIT (Consiliul Tinerilor Maghiari din Trei Scaune) și Talpas Botond, vicepreședinte regional al MIK, fostul șef al cabinetului pe probleme externe al MIÉRT.
Liderii de tineret au fost de acord că la alegerile locale din 2016, în comparație cu anii anteriori, mult mai mulți tineri au figurat pe lista de candidați a partidelor maghiare și române, respectiv mult mai mulți tineri vor să-și asume un rol în viața publică.
Sergiu Papuc, reprezentantul organizației de tineret a PSD (TSD) a subliniat că atât partidele române cât și cele maghiare trebuie să recunoască că este nevoie de schimbare, de mesaje comune prin care se adresa ambelor tabere de alegători. Așa s-a întâmplat în acest an la alegerile din Târgu Mureș, unde un partid nou format, Partidul Oamenilor Liberi a reușit să se adreseze ambelor tabere de alegători. În opinia lui partidele române și maghiare deopotrivă trebuie să se străduiască să formuleze mesaje comune. Oltean Csongor, vicepreședintele MIÉRT, a spus că în ultimii ani între MIÉRT și UDMR s-a dezvoltat un parteneriat care funcționează bine, iar datorită acestui fapt în timpul alegerilor locale din acest an 12 primari tineri, 3 vicepreședinți de consilii județene, 16 consilieri județeni și peste o sută de consilieri locali și județeni tineri vor reprezenta valorile și interesele tinerilor deopotrivă la nivel local și județean. Talpas Botond, președintele regional al Conferinței Tineretului Maghiar a prezentat metodele diferite de votare, totodată a subliniat importanta reprezentării comune a intereselor. A fost de acord cu Oltean Csongor că atâta timp cât minoritatea maghiară din România este numeroasă ne putem aștepta la alegeri bazate pe criterii etnice. Referitor la subiectul exodului tinerilor, Ionuț Țața, președintele Pro Democrația, a subliniat că acesta este un subiect pe care neapărat trebuie să-l abordăm, întrucât aste unul dintre subiectele de actualitate ale zilelor noastre care afectează deopotrivă comunitatea maghiară și română. În urma consultării, moderatorul discuției a tras concluzia că tinerii au din ce în ce mai mare rol în sfera politică și civilă deopotrivă.
Szabó Zoltán: Bunătatea umană depinde de om și nu de religie – Relatarea lui Szabó Zoltán a fost primit cu mare interes în Tabăra UE
Seria de prelegeri din prima zi a Taberei UE s-a încheiat cu un raport de experiență. Invitatul a fost Szabó Zoltán care în prezent trăiește în Odorheiu Secuiesc. În cadrul prelegerii sale a prezentat procesul pe parcursul căruia visul lui a devenit realitate, căci se autodeclară „un visător înrăit”. Acest vis este un drum înconjurul lumii parcurs cu bicicleta. Conform spuselor lui pregătirea a fost un proces îndelungat, însă cu muncă grea și cu mult efort a reușit să pornească pe acest drum. A plecat la 16 iulie 2013 și a fost departe de casă timp de un an și jumătate. Experiențele acumulate pe parcursul drumului a formulat în felul următor: „bunătatea umană depinde de om și nu de religie”. Locurile sale preferate includ Tibet și Nepal. În Mexic a fost cuprins de singurătate și a decis să nu continue drumul. S-a îmbarcat în bordul unui avion și a aterizat la Lisabona, după care s-a întors. La finalul prezentării ne-a îndemnat să nu renunțăm la visele noastre.